Astazi s-a intamplat altceva care sa ma surprinda neplacut. Ne-a transmis sefa din partea nu stiu cui ca nu mai avem voie sa bem apa imbuteliata. „Big problem” a zis ea, iar daca ne e sete cica sa bem de la chiuveta (o apa care vine direct de la izvor de sus din munte, nefiltrata, neigienizata, uneori galbena si urat mirositoare) sau sa mergem la bucatarie „sa cerem” un pahar cu apa. Voi a-ti mai auzit asa ceva? Sa nu ai voie sa bei apa, sa ti se interzica apa de baut? Atat de umilita nu m-am simtit in viata mea, nici macar in aia 4 ani jumatate de Carrefour in care m-am vaitat atata de conditiile proaste de lucru si regulile absurde care se cereau respectate. Pana si animalelor de povara le dai de mancare si apa de baut si ai grija de ele cand sunt bolnave si nu le muncesti pana pica jos. Ma simt mai rau decat un animal de povara. Suntem exploatate la mixim, daca s-ar putea sa muncim si fara sa bem apa si sa mancam ar fi ideal. Sa muncim pe gratis si sa nu ne odihnim niciodata, nu? Sa credeti voi, greci imputiti si needucati ce sunteti. Sa credeti voi. Mai repede ma invat sa fur, sa fur mancarea, sa fur apa, sa fur timpul meu de odihna din timpul de lucru, asa cum fac si cameristele grecoaice cand se ascund prin spalatorie cate o jumatate de ora, pauza de fumat cica. Vine ea si vremea cand o sa plec de aici si o sa vina si vremea cand am sa ma bucur ca Grecia o duce foarte rau financiar, iar grecii vor fugi si ei, la fel ca mine, in tari straine ca sa-si castige o paine.
M-am temut sa le povestesc alor mei prin ce trec eu pe aici pentru ca stiam reactia lor. Mama regreta ca am plecat de acasa iar sormea ma intreaba daca mai plang. Doamne, daca ar stii ei cat plang eu! Tata ma intreaba daca nu pot promova. Nu, aici nu exista promovare, aici strainii nu sunt buni decat pentru a munci pana la ultima suflare. Se duc de rapa visele mele, unul cate unul. Ma bufneste rasul cand imi amintesc de intrebarea aia de la interviuri: „unde te vezi peste 5 ani”. Dar cine poate stii peste 5 ani ce i se va intampla, unde va fi, unde il va mai purta viata? Planuri toti ne facem, insa cate din ele devin realitate?
Pe mine m-au adus in Grecia trei lucruri: nevoia, aspiratiile si o dorinta.
Nevoia de bani a existat intotdeauna dar este si mai acuta acum, cand stiu ce viata duce acasa familia mea. Un tata somer, o mama bugetara si o sora cu un job part-time care termina masterul la vara... Nu pot sa le cer sa mai primeasca inca un somer. Din ce o sa traim? Asta e, raman aici, oricat de nefericita as fi, oricate lacrimi as varsa pentru ca este singurul mod in care ii pot ajuta. Nu, nu pot pleca acasa.
Aspiratiile mele nu se pot implini aici: o cariera, promovare, un salariu mai bun, un mediu de lucru placut, o echipa de la care sa pot invata ceva. Acesta nu este locul potrivit pentru mine si am stiut asta din prima zi cand am sosit aici si am vazut ca nimeni nu vorbeste engleza, cand am vazut cat de dezorganizati sunt. Sosisem pe 8 Martie seara, pe la 9 si nu ne-a ajutat nimeni cu nimic, nici macar cu informatii. A trebuit sa intreb eu tot: unde avem camera, ne poate conduce cineva la camera, putem lua cina, incep munca a doua zi sau nu si la ce ora.
Si a mai ramas dorinta. Dorinta asta ma motiva puternic, ma impulsiona si simteam mai putin ca ma sacrific, numai ca ... Oamenii sunt fiinte slabe, nu rezista tentatiei, te dezamagesc. Oamenii spun lucruri care te ranesc si habar nu au ca au facut-o. Si incepi sa te gandesti daca se merita intradevar sa te sacrifici pentru ei, daca se merita sa le faci loc in visele si dorintele tale. Habar n-au oamenii ce e in sufletul tau si isi permit sa ia totul in gluma si uita de promisiunile facute. Oamenii nu inteleg ca unele lucruri nu se spun, ca unele lucruri doar se simt. E atat de usor sa ranesti, mai ales o persoana care stii ca e vulnerabila in fata ta. Iti pui sufletul pe tava in fata cuiva, iar el intai il striveste putin, doar asa, ca sa vada ce reactie ai.
Si atunci raman in Grecia pentru ca trebuie, pentru ca e necesar, insa nu si pentru ca imi doresc asta.
*Apropo, astia nici caldura nu ne mai dau aici. In timp ce am scris randurile astea mi-au inghetat mainile si picioarele foarte rau.
UPDATE: Nu bagati in seama tot ce scriu. Mai am si eu zilele mele proaste.
***
I had an unpleasant surprise today. My supervisor told us that we are no longer allowed to drink bottled water. “Big problem” she said and if we are thirsty we should drink water from our bathroom sink (this water comes directly from a mountain spring, unfiltered, sometimes yellow and smelly) or we should go into the kitchen and “ask” for a glass of water. Did you ever hear about something like this? To don’t be allowed to drink water, drinkable water to be forbidden? Never in my life have I felt so humiliated, not even during those 4 and a half years spent in Carrefour when I used to whine about the bad work conditions and the absurd rules that I had to fallow. Even to working animals we give food and water and we care for them when they are sick and we don’t work them until they fell to the ground. I feel worse than a working animal. We are fully exploited and if it would be possible for us to work without water and food it would be perfect. Free working and no rest, isn’t so? You filthy uneducated Greeks… You may believe so but I will learn to steal, I will steal my food, I will steal my water, I will steal my resting time from my working time, like the other Greek chambermaids do when they hide in the laundry for half an hour for their smoking break. Oh, that time will come, the time when I will leave this place and the time when I will enjoy the bad financial crisis that stroke Greece, because Greeks will do what I did: they will go to work in foreign countries to win their bread.
I was afraid to let my family know trough what I’m going here because I knew their reaction. Mom regrets that I left and my sis is asking if I’m still crying. God, if they only knew how many tears I’ve cried! Dad asked me if I can’t promote here. No, there is no promotion for us; here foreigners serve only for working until their last breath. There go my dreams, one by one. I’m about to laugh when I remember that question that I used to hear at interviews:”where do you see yourself in 5 years”. Who knows what will happen to him in 5 years and where he is going to end up? We are making plans but how many of our plans become reality?
Three things pushed me towards Greece: The need, aspirations and a wish.
I always needed the money but now I need them more than ever because I know how bad life became for my family. An unemployed dad, mom paid by the government and a sister with a part-time job finishing master this summer… I can’t ask them to receive another unemployed into the house. How are we supposed to survive? This is it, I have to stay here, no matter how unhappy I would be, no matter how many tears I would cry because this is the only way that I have left in helping them. No, I can’t go home.
My aspirations won’t be fulfilled here: a career, a promotion, a better wage, a better working environment, a team that can teach me something. This is not the place for me and I knew this since my first day here, when I saw that no one speaks English, when I saw how unorganized they are. I arrived on March 8, it was about 9 PM and no one helped me with nothing, not even with information. I had to ask everything: where is my room, can someone show me the way to my room, can I have dinner, and am I going to start working the next day or not and at what hour.
And the last one: my wish. This wish strongly motivated me, served as an impulse and made me feel less like I was making a sacrifice by coming to Greece, only that… People are weak, they do not resist to the temptation, and they let you down. People say stuff that hurts you and they don’t even know what they done. And you start wondering if it’s really worth sacrificing yourself for them, if it’s worth making room for them in your dreams and wishes. People don’t understand that some things are better left unsaid, that some things can only be felt. It’s so easy to hurt someone, especially it that someone shows you their vulnerable part. You put your soul in somebody’s hands and he first squashes it a little, just… to see your reaction.
So I am staying in Greece because I have to, because it’s necessary, but not because I want to.
*By the way, they don’t even give us heating. While I was writing these lines my hands and feet froze really bad.
UPDATE: Don't believe everything I write. I have bad days too.
marți, 4 mai 2010
sâmbătă, 1 mai 2010
Grecia: o experienta de neuitat / Greece: unforgettable experience
Poate ca unii dintre voi au citit titlul si cred ca voi povesti aici despre cat de frumoasa este aceasta tara. Va inselati. Nu voi face asta pentru ca nu stiu cat de frumoasa este. Nu am cum sa o vad, nu am cum sa o vizitez, deci nu va pot povesti nimic despre ea. In schimb va pot povesti despre oamenii care o locuiesc.
Grecii care imi sunt colegi sunt needucati, barfitori, trisori, inculti si lipsiti de igiena. In orice limba l-as saluta, managerul nu raspunde niciodata. A dormit in hotel cateva nopti la rand si i-am facut curat in camera in fiecare zi. Am gasit la baie fire de par lungi si negre. Pe sotia lui am cunoscut-o pentru ca are un magazin cu jucarii la subsolul hotelului. Ea e satena si are par scurt. Concluzia o trageti voi. Barmanul isi inseala sotia, si ea ospatarita aici, cu una din maseuze. O alta maseuza care acum nu mai lucreaza aici a fost amanta fostului manager. Ingrijitorul hotelului, de origine albaneza care ne-a informat ca ne poate procura la orice ora armament, isi inseala sotia cu o grecoaica camerista aici. S-au dat de gol amandoi dupa ce colega mea Dana a facut o gluma cu el. Cand plecau ei doi la o cafea ii spune: Ai grija cu ea ca e casatorita si are si un bebe acasa! Amandoi s-au inrosit si balbaindu-se au inceput sa dea explicatii ca ei sunt doar prieteni si ca nu au nimic de a face unu cu altu, doar isi iau pauza de cafea impreuna si vorbesc. Prea tarziu!
Sefa mea cu fiecare dintre cameristele din Grecia le barfeste pe celalalte. Asa au ajuns ele sa se dea de gol una pe cealalta, dar cand se intalnesc se prefac ca sunt prietene. De Paste sefa a dat comanda de oua de ciocolata. Era o cutie cu peste suta de oua. Ar fi trebuit sa le lasam pe pat clientilor dupa ce faceam curat. In schimb ea a decis sa punem oua doar pentru cei care stateau in apartamente si dupa Paste ea si-a impartit cu o alta camerista cutia cu oua de ciocolata. Tot sefa mea vine dupa noi in camere in timp ce noi facem curat si cauta prin bagajele clientilor, se da cu parfumul lor. Dupa ce pleaca ei, ea e prima care intra in camera sa controleze si daca ramane ceva ea isi insuseste tot. Ne-a chemat managerul la el in birou intr-o vineri sa ne faca observatie ca s-a gasit in camera 234 o pereche de blugi, ceea ce pentru el insemna ca nu am facut curat cum trebuia, insa noi stim ca pantalonii nu erau acolo marti, cand noi am curatat camera. Posesoarea sunase dupa ei miercuri sau joi si a dat numarul camerei: un alt numar decat cel in care s-au gasit pantalonii. Asadar cineva i-a luat si a trebuit sa ii aduca inapoi, doar ca nu a mai stiut si camera de unde i-a luat asa ca i-a lasat la nimereala intr-o camera. Tot etajul 2 era curatat de noi, eu si Dana, iar in fata managerului cine a fost vinovat: „fetele din Romania”, bineinteles. Sefa verifica camerele pe care noi le curatam si se ia mereu de noi pentru orice detaliu. Ultima data nu i-a convenit ca n-am maturat verandele si nu am folosit cearceafurile de dimensiune medie care sa se potriveasca perfect cu patul. Dar pe celelalte nu le verifica sa vada ca nici macar nu dau cu aspiratorul in camera, la baie nu folosesc dezinfectant ci dau cu Ajax, nu sterg pe jos in baie si lasa gresia patata si fire de par peste tot, isi iau pauza de cafea de o jumatate de ora tinand cont ca stau la munca 8 ore din care o ora o reprezinta pauza pentru micul dejun si pranz. Cameristele grecoaice nu au maniere. Ele nu stiu ca la masa se folosec cutitul si furculita, ca fiecare se serveste de pe platou si mananca apoi doar din farfuria lui, ca daca e nevoie sa te scobesti in masele nu trebuie sa bagi mana in gura, mai ales de fata cu toata lumea la masa, ci s-a inventat pentru asta scobitoarea; ca nu se vorbeste cu mancarea in gura, ca nu se fumeaza in timp ce altul mananca, ca nu te holbezi in farfuria celuilat sau in gura lui in timp ce el mananca. Deasemenea, unele dintre ele umbla cu uniforma rupta sau murdara, miros a transpiratie, sunt negre sub unghii si au calcaiele crapate. Radea una dintre ele de noi doua ca nu stim sa facem un mop dintr-un prosop si un bat, dar cand am intrebat noi de Iliada si Odiseea nu stia despre „cine” vorbim.
Grecii, in general, sunt murdari. Colega mea Dana spune ca poti cunoaste un om uitandu-te la dantura lui si la pantofi. Acelasi lucru pot spune eu acum: poti cunoaste un om uitandu-te in locuinta lui. Ce sa cred eu despre grecii care nu folosesc dusul, isi fac nevoile pe capacul de la WC si nu sterg in urma lor, nu folosesc pasta de dinti sau o folosesc dar o lasa pe chiuveta sa se usuce, isi lasa parul pubian peste tot, mananca in baie, arunca pe jos si nu fac curat, ci stau asa... in mizerie; isi lasa lenjeria intima purtata la vedere? Si cand vezi toate astea te intrebi de ce mai cumpara toate produsele alea de firma pe care le cumpara: cosmetice si parfumuri doar de la Clarins, Estee Lauder, Yves Saint Laurent, D&G, Dior etc; haine si incaltaminte Adidas, Air, Nike, Puma; lentile de contact in loc de ochelari si numai masini scumpe vezi in parcare.
Iar tinerii... fumeaza de la 12 ani tutun, beau alcool in prostie, miros urat si nu se spala, fetele se machiaza la 14 ani cat o femeie la 40, isi incep viata sexuala devreme, se drogheaza si toate astea ii fac ca la 16 ani sa arate de 25, 30. Facand curat in camere in care au stat elevi am gasit prezervative folosite si nearuncate la gunoi, tigari de toate felurile, o narghilea sparta si tutun aromat pentru ea, branule si o doza de heroina. Copii... ce sa le faci? ... Astora le lipseste o bataie zdravana, sanatoasa, ca sa le mai vina mintea la cap.
***
....................
Grecii care imi sunt colegi sunt needucati, barfitori, trisori, inculti si lipsiti de igiena. In orice limba l-as saluta, managerul nu raspunde niciodata. A dormit in hotel cateva nopti la rand si i-am facut curat in camera in fiecare zi. Am gasit la baie fire de par lungi si negre. Pe sotia lui am cunoscut-o pentru ca are un magazin cu jucarii la subsolul hotelului. Ea e satena si are par scurt. Concluzia o trageti voi. Barmanul isi inseala sotia, si ea ospatarita aici, cu una din maseuze. O alta maseuza care acum nu mai lucreaza aici a fost amanta fostului manager. Ingrijitorul hotelului, de origine albaneza care ne-a informat ca ne poate procura la orice ora armament, isi inseala sotia cu o grecoaica camerista aici. S-au dat de gol amandoi dupa ce colega mea Dana a facut o gluma cu el. Cand plecau ei doi la o cafea ii spune: Ai grija cu ea ca e casatorita si are si un bebe acasa! Amandoi s-au inrosit si balbaindu-se au inceput sa dea explicatii ca ei sunt doar prieteni si ca nu au nimic de a face unu cu altu, doar isi iau pauza de cafea impreuna si vorbesc. Prea tarziu!
Sefa mea cu fiecare dintre cameristele din Grecia le barfeste pe celalalte. Asa au ajuns ele sa se dea de gol una pe cealalta, dar cand se intalnesc se prefac ca sunt prietene. De Paste sefa a dat comanda de oua de ciocolata. Era o cutie cu peste suta de oua. Ar fi trebuit sa le lasam pe pat clientilor dupa ce faceam curat. In schimb ea a decis sa punem oua doar pentru cei care stateau in apartamente si dupa Paste ea si-a impartit cu o alta camerista cutia cu oua de ciocolata. Tot sefa mea vine dupa noi in camere in timp ce noi facem curat si cauta prin bagajele clientilor, se da cu parfumul lor. Dupa ce pleaca ei, ea e prima care intra in camera sa controleze si daca ramane ceva ea isi insuseste tot. Ne-a chemat managerul la el in birou intr-o vineri sa ne faca observatie ca s-a gasit in camera 234 o pereche de blugi, ceea ce pentru el insemna ca nu am facut curat cum trebuia, insa noi stim ca pantalonii nu erau acolo marti, cand noi am curatat camera. Posesoarea sunase dupa ei miercuri sau joi si a dat numarul camerei: un alt numar decat cel in care s-au gasit pantalonii. Asadar cineva i-a luat si a trebuit sa ii aduca inapoi, doar ca nu a mai stiut si camera de unde i-a luat asa ca i-a lasat la nimereala intr-o camera. Tot etajul 2 era curatat de noi, eu si Dana, iar in fata managerului cine a fost vinovat: „fetele din Romania”, bineinteles. Sefa verifica camerele pe care noi le curatam si se ia mereu de noi pentru orice detaliu. Ultima data nu i-a convenit ca n-am maturat verandele si nu am folosit cearceafurile de dimensiune medie care sa se potriveasca perfect cu patul. Dar pe celelalte nu le verifica sa vada ca nici macar nu dau cu aspiratorul in camera, la baie nu folosesc dezinfectant ci dau cu Ajax, nu sterg pe jos in baie si lasa gresia patata si fire de par peste tot, isi iau pauza de cafea de o jumatate de ora tinand cont ca stau la munca 8 ore din care o ora o reprezinta pauza pentru micul dejun si pranz. Cameristele grecoaice nu au maniere. Ele nu stiu ca la masa se folosec cutitul si furculita, ca fiecare se serveste de pe platou si mananca apoi doar din farfuria lui, ca daca e nevoie sa te scobesti in masele nu trebuie sa bagi mana in gura, mai ales de fata cu toata lumea la masa, ci s-a inventat pentru asta scobitoarea; ca nu se vorbeste cu mancarea in gura, ca nu se fumeaza in timp ce altul mananca, ca nu te holbezi in farfuria celuilat sau in gura lui in timp ce el mananca. Deasemenea, unele dintre ele umbla cu uniforma rupta sau murdara, miros a transpiratie, sunt negre sub unghii si au calcaiele crapate. Radea una dintre ele de noi doua ca nu stim sa facem un mop dintr-un prosop si un bat, dar cand am intrebat noi de Iliada si Odiseea nu stia despre „cine” vorbim.
Grecii, in general, sunt murdari. Colega mea Dana spune ca poti cunoaste un om uitandu-te la dantura lui si la pantofi. Acelasi lucru pot spune eu acum: poti cunoaste un om uitandu-te in locuinta lui. Ce sa cred eu despre grecii care nu folosesc dusul, isi fac nevoile pe capacul de la WC si nu sterg in urma lor, nu folosesc pasta de dinti sau o folosesc dar o lasa pe chiuveta sa se usuce, isi lasa parul pubian peste tot, mananca in baie, arunca pe jos si nu fac curat, ci stau asa... in mizerie; isi lasa lenjeria intima purtata la vedere? Si cand vezi toate astea te intrebi de ce mai cumpara toate produsele alea de firma pe care le cumpara: cosmetice si parfumuri doar de la Clarins, Estee Lauder, Yves Saint Laurent, D&G, Dior etc; haine si incaltaminte Adidas, Air, Nike, Puma; lentile de contact in loc de ochelari si numai masini scumpe vezi in parcare.
Iar tinerii... fumeaza de la 12 ani tutun, beau alcool in prostie, miros urat si nu se spala, fetele se machiaza la 14 ani cat o femeie la 40, isi incep viata sexuala devreme, se drogheaza si toate astea ii fac ca la 16 ani sa arate de 25, 30. Facand curat in camere in care au stat elevi am gasit prezervative folosite si nearuncate la gunoi, tigari de toate felurile, o narghilea sparta si tutun aromat pentru ea, branule si o doza de heroina. Copii... ce sa le faci? ... Astora le lipseste o bataie zdravana, sanatoasa, ca sa le mai vina mintea la cap.
***
....................
Abonați-vă la:
Postări (Atom)